REPRESENTATIONS OF SUPPRESSED INDIGENOUS CULTURAL MEMORIES: THE COMMUNITIES OF SAMI OF FINLAND AND KURDISH OF TURKEY

Adel 2

 

Adél Furu
Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, E-mail: furuadel@yahoo.com

 

Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,
ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 167-175

 

 

Acknowledgements

This paper was presented at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

 

Abstract:

In my paper I intend to examine how the historical marginalization of Sami and Kurdish history and culture affects the cultural identity of these ethnic groups. I discuss how recent political discourses and state interventions have influenced the images of the past and identity politics in the Sami communities living in Finland and in the Kurdish society living in Turkey. Furthermore, I describe how these assimilated minorities have alienated from their own identity due to a damage of their collective memory caused by devastating historical events. The paper also focuses on the ways these two minorities give meaning to the past and strengthen their cultural identities through different forms of art. Both Samis and Kurds express their identities in several creative ways. Their historical realities, individual histories, memories of assimilation and common values are reflected in joiks, folk music and cinema. These are strong ways of remembering and expressions of identity in both cultures. Traditional songs, films, documentaries reveal histories, reproduce cultures and shape the memories of both Sami and Kurdish people. Therefore, I will discuss how the patterns of their cultural memory have an impact on the representation of their identities in the above art forms.          

 

Rezumat:

Acest studiu prezintă modul în care marginalizarea istorică a culturii și istoriei popoarelor sami și kurd afectează identitatea culturală a acestor grupuri etnice. De asemenea, vom analiza felul în care discursurile politice recente și intervențiile statelor au influențat imaginile trecutului și politica de identitate în comunitățile sami care trăiesc în Finlanda și în societatea kurdă care trăiește în Turcia. Aceste minorități asimilate s-au înstrăinat de propria lor identitate ca urmare a deteriorării memoriei colective cauzată de evenimente istorice devastatoare. Cele două minorități dau sens trecutului și își consolidează identitățile culturale prin diferite forme de artă. Realitățile lor istorice, istoriile individuale, amintirile legate de asimilare și valorile comune sunt reflectate în joikuri, muzica tradițională și cinema. Acestea sunt modalități puternice de amintire și expresii ale identității în ambele culturi. Cântecele tradiționale, filmele și documentarele dezvăluie istorii, reproduc culturi și modelează amintirile poporului sami și ale kurzilor. Memoria culturală are un impact asupra reprezentării propriilor identități în formele de artă de mai sus.

 

Keywords: cultural memory, Kurd, Sami, history, identity, art

Read more

The Baltic Sea and the Black Sea: security challenges and vulnerabilities after the Cold War

Chihaia-Mihai-Sebastian

 

Mihai Sebastian Chihaia

Alexandru Ioan Cuza University of Iași

 

 

Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,
ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 153-166

 

Acknowledgements

This paper was presented at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

 

Abstract:

After the end of the Cold War and the disintegration of the USSR, the international system changed, becoming a unipolar one. Not only did this fact bring a diffusion of power and the reaffirmation of smaller actors/regional powers, the enlargement of several international organizations such as NATO and the EU, but also prompted regional transition and integration.

This paper will focus on two regions that are fundamental in the security environment of Europe and its neighborhood: the Baltic Sea and the Black Sea. Both areas suffered important changes after 1990. Furthermore, the areas mentioned have been a rendezvous point for several elements such as the shifting balance of power, political ambitions of smaller states, transit point for global trade routes (Scandinavia, Baltics and the Black Sea) and energy security issues.

The article will take into account the concerns of the actors, outlining their security challenges and vulnerabilities as well as identifying similarities between countries from the two regions addressed. The comparison will further address the issues the regions faced after the end of the Cold War such as the emergence of new countries, political and economic transition with emphasis on cooperation initiatives and integration in NATO and EU. The main aim of the article will be to frame the similarities and differences of the political and security environment of the two regions.

The structure of the paper goes as follows. I will start by laying out a theoretical framework centred upon the concept of security and what it involves and after that I will introduce and define the two regions discussed in the article, the Baltic Sea and the Black Sea areas and outline the context each of them faced after the end of the Cold War. The next section will address the threats to the stability of the regions, creating the frame for the last part of the article which will make a comparison between the Baltic and the Black Sea areas.      

 

Rezumat:

Sfârșitul Războiului Rece și dezintegrarea Uniunii Sovietice au marcat  transformarea sistemului internațional de la bipolar la unipolar. Această transformare a dus la o reafirmare a puterilor regionale pe scena internațională, la extinderea organizațiilor internaționale și a marcat începutul unui proces de tranziție și integrare regională.

Acest articol se axează pe două regiuni deosebit de importante pentru mediul de securitate european, care au suferit transformări importante după 1990: Marea  Neagră și Marea Baltică. Mai mult, acestea reprezintă un punct de întâlnire pentru mai mulți factori cum ar fi balanța puterii, ambițiile politice ale statelor mai mici, rutele globale comerciale și chestiuni din sfera securității energetice.

Lucrarea va puncta provocările la adresa securității și vulnerabilitățile existente, scopul fiind realizarea unei comparații între cele două regiuni. Comparația va aduce în discuție aspectele cu care s-au confruntat cele două regiuni la sfârșitul Războiului Rece, și anume emergența noilor actori, tranziția politică și economică, inițiativele de cooperare regională și integrarea în organizații precum NATO și Uniunea Europeană. Principalul scop al lucrării este acela de a scoate în evidență asemănările și deosebirile mediului de securitate din cele două regiuni.

Articolul va debuta cu o parte teoretică centrată pe noțiunea de securitate, următoarea parte introducând cele două regiuni discutate și contextul existent după 1990. Demersul va urmări ulterior punerea în evidență a provocărilor și vulnerabilităților existente, pentru ca partea de final a lucrării să acopere similaritățile și diferențele existente.

 

Keywords: regional security, Black Sea region, threats, Baltic Sea region, regional cooperation

 

  Read more

Reading the facades. Architexture of Kaliningrad city

paulina.siegie_

 

Paulina Siegień

University of Gdansk

 

Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,
ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 139-152

 

 

Acknowledgements

This paper was presented at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

 

Abstract:

The article presents the analysis of city space of Kaliningrad, capital city of Russian exclave Kaliningrad oblast. I use the methodology proposed by Ewa Rewers – hermeneutics of a trace, and Karl Schlӧgel – new optics to analyse architectural image of Kaliningrad. The historical and architectural layers of the city coexist and have impact on the identity of its inhabitants.

 

Rezumat:

Articolul întreprinde o analiză a spațiului urban al Kaliningrad-ului, orașul capitală al exclavei rusești Kaliningrad. În redactarea sa, folosesc metodologia propusă de Ewa Rewers – hermeneutica unui vestigiu, și Karl Schlӧgel – izvor al unei optici noi în vederea analizării imaginii arhitecturale a Kaliningrad-ului. Straturile istorice și arhitecturale ale orașului coexistă și au un impact asupra identității locuitorilor.

 

Keywords: Kaliningrad, anthropology of space, spatial turn, geocultural studies, Kӧnigsberg

Read more

Questions of transnational cinema: the Baltic case from culture to branding

Giuseppe

Giuseppe Raudino

Hanze University of Applied Sciences, Groningen

 

Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,
ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 103-124

 

 

 

Abstract:

Although Baltic Cinema is nowadays acclaimed as an industry full of great potential, its international success is still dependent on – and limited by – some factors that are worth being explored. It is undeniable that huge efforts have been made in the past years with regards of cooperation beyond the national borders of the involved countries, promoting transnational productions, festivals and debates; though, it seems that Baltic Cinema as a unity, model, or even genre, is not yet achieved.

The paper aims to explore – starting from the cultural, economic and political diversity of the players – the reasons why the works produced within this area are not always perceived as parts of the same cinematographic paradigm.  In fact, the idea of Baltic Cinema as a whole clashes with a plethora of different interpretations and perspectives, so that it is possible to distinguish in the first place between narrow and broad acceptations of the adjective Baltic and the geographical range it stands for. Furthermore, the paper presents a reflection on some concepts and common habits typical of the mainstream cinema industry, such as product placement, synergy, cross-media entertainment, in relation to their presence in the Baltic film production (or the lack thereof).

The ultimate goal of the paper is to provide the reader with some elements that might be useful to characterize, (re)define and come up with a preliminary idea about Baltic Cinema as a profitable, internationally appealing and unique brand.

 

Rezumat:

Deși Cinematografia Baltică este actualmente ovaționată ca o industrie cu un potențial însemnat, succesul său internațional este încă dependent și limitat de câțiva factori care merită să fie explorați. Este de netăgăduit faptul că au fost depuse eforturi uriașe în ultimii ani în vederea cooperării transfrontaliere, prin promovarea producțiilor, festivalurilor și dezbaterilor transnaționale; totuși, s-ar părea că nu s-a ajuns la o Cinematografie Baltică ca o unitate, un model și chiar ca un gen.

Această lucrare urmărește să exploreze – pornind de la diversitatea culturală, economică și politică a actorilor – motivele pentru care creațiile realizate în acest domeniu nu sunt întotdeauna percepute ca fiind parte componentă a aceleiași paradigme cinematografice. De fapt, întreaga idee a Cinematografiei Baltice se află în raport de antinomie cu pletora de interpretări și perspective diferite, așa că este necesar să distingem, în primă instanță, între interpretarea îngustă sau mai largă a adjectivului Baltic și dimensiunea geografică pe care o definește. În plus, lucrarea prezintă o reflecție asupra câtorva concepte și deprinderi tipice curentelor principale ale industriei cinematografice, precum plasarea produsului, sinergia, divertismentul cross-media în relație cu producția de film Baltică (sau absența acesteia).

Scopul final al lucrării este de a oferi cititorului câteva elemente care ar putea fi utile pentru a caracteriza, (re)defini și veni cu o idee preliminară despre Cinematografia Baltică ca un brand profitabil,  atrăgător pe plan internațional și unic.

 

Keywords: Transnationalism, regionalism, branding, transnational cinema, Baltic cinema, Global cinema, regional cinema

Read more

World War II in Baltic and Nordic social media

Alenius Kari kuva 2013

 

Kari Alenius

University of Oulu

 

 Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,

ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 125-138

 

Acknowledgements

This paper was presented at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

 

Abstract:

The paper focuses on the Wikipedia web pages of seven countries: Estonia, Latvia, Lithuania, Denmark, Finland, Norway, and Sweden. The aim is to analyze what kinds of similarities and differences there are in the image of World War II, and why. This qualitative analysis uses key elements of historical source criticism; in addition, comparative method and quantitative analysis are used.

In comparing the Wikipedia web pages of these seven countries, no single narrative of the war can be found. National emphases are clearly apparent and they distinguish all the examined web pages from each other. Through text, images and maps, the webpage of each country highlights aspects related to the situation of the country during the war, emphasizing their importance to the war as a whole. The text of each country also shows an understanding towards the choices made by the country and accordingly, the perspectives of those that were on the other side of the war are ignored. In this sense, these Wikipedia pages could be considered as constructs of a nationalistically tinged identity and positive self-image.

On the other hand, it should be noted that in spite of clear national emphases, these linguistically different web pages also have a lot in common, and there are no extreme national interpretations or sharp judgements that take a strong position on a right-wrong axis.

 

Rezumat:

Această lucrare se concentrează asupra paginilor web Wikipedia din șapte state: Estonia, Letonia, Lituania, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia. Scopul său este acela de a analiza ce fel de similitudini și diferențe există între modalitățile în care este redat cel de-al Doilea Război Mondial și care este cauza acestora. Această analiză calitativă folosește elemente cheie ale criticii surselor istorice; sunt utilizate, în plus, metoda comparativă și analiza cantitativă.

Compararea paginilor web Wikipedia din aceste șapte țări nu vădește o narațiune comună cu privire la război. Accentele naționale sunt foarte evidente și disting toate paginile web comparate unele de celelalte. Prin text, imagini și hărți, paginile web ale fiecăruia dintre aceste state accentuează aspecte referitoare la situația țării respective în perioada războiului, subliniind importanța acesteia în ansamblul războiului. Textul cu privire la fiecare stat arată, de asemenea, o înțelegere cu privire la alegerile făcute de acea țară și, prin urmare, perspectivele celor ce se situau de cealaltă parte a frontului sunt ignorate. În acest sens, aceste pagini Wikipedia pot fi considerate constructe ale unei identități cu nuanțe naționaliste și ale unei imagini pozitive de sine.

Pe de altă parte, ar trebui observat că, în ciuda accentelor clar naționaliste, aceste pagini diferite lingvistic au și foarte multe lucruri în comun și că nu conțin interpretări naționaliste extreme sau judecăți categorice care adoptă o poziție puternică într-un binom bine-rău.

 

Keywords: Social media, Second World War, Nordic countries, Baltic countries

Read more

Between truth and memory: images in Lithuanian historical documentaries in post-communist transformation period

r.sermuksnyte

 

Rūta Šermukšnytė

Vilnius university, Faculty of History

 

 

 

Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,
ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 85-101

 

 

 

 

Acknowledgements

This paper was presented at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

 

Abstract:

The goal of this paper is to reveal how and why the circulation of the same historical images takes place; whose values and, simultaneously, memory are conveyed through these images; what is the relationship between the audiovisual representation of the past and collective memory? The article states that manifestations of the visual stereotypes of Lithuania history in post-communist transformation period (1988–2004) are mainly based on certain cinematic tendencies. Historical films that are considered to be an adaptation of the national narrative cinematography have been predominant since 1988. This kind of narration is characterized by validation of history as a national value, formation of national identity and its stabilization rather than diversification and correction of the collective memory or the development of critical thinking. The current documentary material that is based on the understanding of history as a myth of the nation’s history is not aimed at creating a new visual and verbal narration about the realities of the past, but rather at recognizing what has been said and made in the previous works.

 

Rezumat:

Scopul acestei lucrări este de a releva cum și de ce are loc circulația acelorași imagini istorice; ce valori și totodată ce fel de memorie este transmisă prin aceste imagini; care este relația dintre reprezentarea audiovizuală a trecutului și memoria colectivă? Articolul afirmă că manifestările stereotipurilor vizuale ale istoriei Lituaniei în perioada postcomunistă de transformări (1988–2004) sunt bazate, în principal, pe câteva tendințe cinematografice. Filme istorice care sunt considerate a fi o adaptare a narațiunii cinematografiei naționale au fost predominante începând din anul 1988. Acest tip de narațiune este caracterizată de o validare a istoriei ca valoare națională, formarea unei identități naționale și stabilizarea acesteia în locul diversificării și corectării memoriei colective sau dezvoltării gândirii critice. Materialul documentar actual, care este bazat pe înțelegerea istoriei ca un mit al istoriei naționale, nu are scopul de a crea o nouă narațiune vizuală și verbală despre realități ale trecutului, ci mai degrabă de a recunoaște ceea ce a fost deja afirmat și realizat în lucrări anterioare.

 

Keywords: collective memory, Lithuanian historical documentary, image, post-communist transformation period

  Read more

My file

SteinarSteinar Lone

Freelance translator and writer

 

 

Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,
ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 69-84

 

 

 

Acknowledgements

This paper was presented in a slightly different form, with more illustrations, at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

 

Abstract:

The Western European impressions of the Romanian communist state are that the secret police, Securitatea, were everywhere and controlled everything. As a foreign – Norwegian – student in Romania in 1978-79, I did not really care. When the archives were opened, it turned out that my roommate at the students hostel had in fact a file of some 500 pages — also covering later years. That file contained photos of him — and myself, and a reference to my own file. In October 2009, I saw my file at the Romanian Securitate, from the period when I was a student in Bucharest in 1978-1979. This turned out to have only 20 pages. However, both my roommate’s story, which he used as raw material for a book (‘Verdacht.’ Mijn Securitatedossier, Uitgeverij Atlas, Amsterdam/Antwerpen 2009, ”Suspect.” Dosarul meu de la Securitate, Editura Trei, Bucureşti 2013), and my own story provide some insight into what the Securitate did – and did not. Horrible as the system was, and of course with fatal consequences for millions of innocent people, my conclusion is that they did not deserve their pay.

 

Rezumat:

Impresiile occidentale cu privire la statul comunist român sunt că poliția secretă, Securitatea, era omniprezentă și controla totul. Ca student străin – norvegian – în România anilor 1978-1979, nu-mi păsa. Când s-au deschis arhivele s-a dovedit că de fapt colegul meu de cameră de la căminul studențesc avea un dosar de circa 500 de pagini – ce acoperea și perioada ulterioară. Dosarul conținea și fotografii de-ale sale și de-ale mele, precum și o referire la dosarul meu. În octombrie 2009, mi-am văzut dosarul întocmit de Securitatea română. Acesta s-a dovedit a avea doar 20 de pagini. Totuși, povestea colegului meu de cameră, pe care a utilizat-o ca material pentru o carte (‘Verdacht.’ Mijn Securitatedossier, Uitgeverij Atlas, Amsterdam/Antwerpen 2009, ”Suspect.” Dosarul meu de la Securitate, Editura Trei, Bucureşti 2013), precum și propria mea poveste oferă o anumită perspectivă asupra a ceea ce Securitatea făcea – și nu făcea. Oribil așa cum era acel sistem, și, desigur, cu consecințe dramatice asupra a milioane de oameni nevinovați, concluzia mea este că nu-și merita salariul.

 

Keywords: student life, Securitate, secret services

Read more

APPROACHING THE PAST: A TANGLED INTERPLAY OF MEMORY, POLITICAL CHOICES AND HISTORICAL SCIENCE. WITH EXAMPLES FROM THE NORDIC AND BALTIC COUNTRIES AND ROMANIA

Seim

 

Jardar Seim

The Norwegian Historical Association

 

Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,
ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 55-68

 

 

Acknowledgements

This paper was presented at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

 

Abstract:

A discussion of topics connected with “historical memory” and “politics of memory” presupposes that we consider how and why we are approaching the past. In this paper I shall point to some ways the past is being approached by individuals, social groups and political authorities – and some reasons for such approaches. But I shall also consider the opposite choice, that of not wanting to get closer to the past, preferring instead to keep a safe distance or even to ignore it, at least painful parts of it. Memories in different forms are important in our approaches to the past. The same is true for scientific history. The interplay between memory and historical science is complicated in itself. The existence of political guidance or explicit political provisions concerning the past makes it even more complicated to understand how our relations with the past are shaped and what their functions are in a given society. In my opinion, it is impossible to generalize about such problems. But comparisons may be fruitful, for instance presentations of wars in school textbooks from different countries, or how succeeding political regimes in one country try to charge the urban landscape with a new (or old) political meaning that legitimizes the present regime or demonize another one, by changing street names, erecting or destroying monuments etc. National anthems are another field that is suited for meaningful comparisons. And even communal or personal memories that are studied without a comparison or generalization in mind may provide ideas and perspectives for dealing with quite different memories under other political conditions. Finally, the role of the presumed scientific historian ought to be examined a little. Is he or she just a rational and neutral judge of the past – compared to ordinary people with undocumented and emotional memories, or to politicians with ideological motives for approaching the past?

 

Rezumat:

O discuţie referitoare la subiecte legate de „memoria istorică” şi „politicile memoriei” presupune luarea în considerare a cum şi de ce abordăm trecutul. În această lucrare voi arăta câteva modalităţi în care trecutul este abordat de persoane, grupuri sociale şi autorităţi politice – şi câteva motive pentru astfel de abordări. Dar voi lua în considerare şi varianta contrară, aceea de a nu dori apropierea de trecut, preferând în schimb păstrarea unei distanţe de siguranţă, sau chiar ignorarea acestuia, cel puţin a unor momente dureroase ale lui. Memoriile în diferite forme sunt importante în abordările noastre vizavi de trecut. Acelaşi lucru este valabil pentru istoria ştiinţifică. Interacţiunea dintre memorie şi ştiinţa istorică este complicată în sine. Existenţa unei îndrumări politice sau a unor prevederi politice explicite referitoare la trecut face şi mai complicată înţelegerea modului în care sunt modelate relaţiile noastre cu trecutul şi a funcţiilor lor într-o anumită societate. În opinia mea, este imposibilă generalizarea unor astfel de probleme. Dar comparaţiile pot fi prolifice, de pildă prezentarea războaielor în manualele şcolare din diverse ţări sau a modului în care regimurile politice succesive dintr-o ţară încearcă să schimbe peisajul urban cu un înţeles politic nou (sau vechi), care legitimează regimul actual sau demonizează un altul, prin schimbarea numelor de străzi, ridicarea  sau distrugerea de monumente etc. Imnurile naţionale sunt un alt domeniu potrivit pentru comparaţii semnificative. Chiar memorii colective sau personale care sunt studiate fără a avea în minte o comparaţie sau o generalizare pot furniza idei şi perspective pentru a trata memorii destul de diferite în alte circumstanţe politice. În cele din urmă, ar trebui să fie examinat puţin rolul presupusului istoric ştiinţific. Este el sau ea doar un judecător raţional şi neutru al trecutului – comparat cu oamenii obişnuiţi cu amintiri nedocumentate şi emoţionale sau cu politicienii cu raţiuni ideologice de abordare a trecutului?

 

Keywords: Scandinavia; Romania; Baltic countries; memory; history; comparison

 

Read more

The entry of the boyars

Steinar

Steinar Lone

Freelance translator and writer

 

 Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,

ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 43-53

 

Acknowledgements

This paper was presented in a slightly different form, with more illustrations, at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

 

 

Abstract:

In 1893, the Norwegian composer Johan Halvorsen, who just had been appointed as musical director at the theatre Den Nationale Scene in Bergen, received an offer. An offer to become professor at the Conservatory of Music in Bucharest, and head of a quartet. The pay was three times as high as the one he had just accepted in Bergen. He was intrigued and flattered. He eventually turned down the offer, but not before having found out more about this far, but still European, country. What he found out inspired him to write a march, The Entry of the Boyars, which has become one of the most beloved and popular pieces of Norwegian classical music. This story is used as a point of departure for a survey of Romanian history in the 1800, a time when society and private life underwent thorough changes. To quote the writer Radu Rosetti, “I do not think that there is any other country in which all public and private life changed so rapidly and thoroughly as with us, and even more all traces of a past so relatively recent disappeared some completely and quickly as by us.”

 

Rezumat:

În 1893, compozitorul norvegian Johan Halvorsen, ce tocmai fusese numit director musical la Den Nationale Scene în Bergen, a primit o ofertă. O ofertă de a deveni profesor la Conservatorul de Muzică din București și conducător al unui cvartet. Salariul era de trei ori mai mare decât cel pe care tocmai ce-l acceptase la Bergen. A fost surprins și flatat. A respins în cel din urmă propunerea, dar nu înainte de a afla informații suplimentare despre această țară îndepărtată, dar totuși europeană. Ceea ce a aflat a servit ca sursă de inspirație pentru scrierea unui marș, Intrarea boierilor, care a devenit una dintre cele mai iubite și mai populare piese de muzică clasică norvegiană. Această poveste este folosită ca punct de plecare al unui studiu asupra istoriei românești în anii 1800, perioadă în care societatea și viața privată au traversat schimbări substanțiale. Pentru a-l cita pe scriitorul Radu Rosetti, „Nu cred să fie altă ţară în care toată viaţa publică şi privată să se fi schimbat mai repede şi mai desăvârşit decât la noi şi mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiat, să se fi stins atât de complet şi de repede ca la noi.”

 

Keywords: Norway cultural history; Romanian cultural history; Norwegian-Romanian connections

Read more

Instances of kingship in Sverris Saga

Costel

 

Costel Coroban

“Valahia” University of Târgoviște

 

 

Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies,
ISSN 2067-1725, Vol. 7, Issue 2 (2015): pp. 27-42

 

Acknowledgements

This paper was presented at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Lichtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

This paper has been prepared with the financial support of the project “Quality European Doctorate – EURODOC”, Contract no. POSDRU/187/1.5/S/155450, project co-financed by the European Social Fund through the Sectoral Operational Programme “Human Resources Development” 2007-2013.

 

Abstract:

The methodology proposed in this article is that of historical research, which is understood as the formulation or identification of a research topic, followed by literature review and sources’ collection, assessment of the sources in an order that is logical and/or chronological, information and findings’ synthesis, and finally the narrative exposition of the research results and the finding of a general conclusion that draws on the finds of each segment of the research. Regarding the formula “instances of kingship” in the title, the concept of ideology plays an important role in the current research as one of the premises of the study is that power relations are embedded in it. The term ideology is to be taken in consideration in its political meaning, which is why I have chosen the formula “ideology of power”. The premise of the current thesis is that political behaviour is shaped by pre-existing ideology, which is not always logical yet it holds great meaning for the society under examination. The concept of political power includes a suite of levels of analysis: the discussion of the transformation of power (whether it is conferred, delegated, shared or limited), the way power is exerted (either through consent or coercion), what power relies on (coercion or influence) and possibly whether it flows from authority, legitimacy, or right. The source to be used in the purpose of discerning the characteristics of royalty in Norway is Sverris saga, which represents a unique source among the kings’ sagas, since it is entirely dedicated to the rule of one king.

 

Rezumat:

În acest articol, metodologia propusă este cea a cercetării istorice, înţeleasă prin formularea unei întrebări de cercetare, urmată de analiza studiilor şi surselor identificate într-o ordine logică sau cronologică, sintetizarea informaţiilor şi răspunsurilor descoperite şi, în final, expunerea rezultatelor cercetării şi formularea unei concluzii generale care să fie în acord cu ceea ce s-a formulat în fiecare segment al cercetării. În ceea ce priveşte sintagma „instanţe ale regalităţii” din titlu, conceptul de ideologie joacă un rol important în cercetarea de faţă deoarece se porneşte de la faptul că relaţiile de putere sunt intrinseci ideologiei. Termenul de ideologie trebuie înţeles în sensul său politic, de aceea alegând formula „ideologia puterii”. Una din premisele tezei este faptul că politica şi comportamentul politic se bazează pe o ideologie pre-existentă, care nu se întemeiază întotdeauna pe raţiune însă are o mare importanţă pentru societatea în cauză. Conceptul de putere politică include un număr mare de nivele de analiză: analiza transformărilor suferite de putere (atunci când este conferită, delegată, împărţită sau limitată), felul în care este exercitată (prin constrângere sau consimţământ) şi dacă aceasta decurge din autoritate, legitimitate sau din lege. Sursa ce a fost inclusă în analiză este Sverris saga, un izvor unic datorită faptului că este prima saga dedicată în întregime domniei unui singur rege.

Keywords: Sverris saga, Sverrir Sigurðarson, kings’ sagas, ideology, power, kingship

Read more

1 2 3 6